Bicicletele au evoluat foarte mult in ultimii 10 ani iar acum companiile producatoare de componente isi permit nu doar sa faca piese de buna calitate si usoare insa au inceput sa puna accent si pe estetica. Noile piese 3T vin in doua nuante de negru, mat si lucios.

Componentele pentru sosea care vor beneficia de acest facelift sunt: ghidonul Ergonova (cu latimi de 38, 40, 42 si 44 cm), pipa ARX (cu lungimi 80 – 130 mm), tija de sa Dorico (cu diametre de 27,2 si 31,6 mm) si furca Rigida (cu steerer conic cu dimensiunile 1-1/2”-1-1/8” sau 1-1/4”-1-1/8”).

Pentru MTB avem ghidonul Extendo cu latime de 740 mm pentru „extreme riding”, ghidonul drept si compact XIDA, tija de sa Doric (cu diametre de 30,9 si 31,6 mm) si pipa ARX (cu lungimi de 80-130 mm).

René Wiertz – CEO al companiei 3T – comenteaza pe marginea lansarii acestei serii: „Noile componente 3T Team Black Series reprezinta varful evolutiei in materie de gust. Majoritatea companiilor producatoare de biciclete ofera acum modele cu un look monocrom „stealthy”, iar aceste piese 3T se vor potrivi numai bine.”

Speram doar ca bicicletele dotate cu aceste componente sa nu devina atat de „invizibile” si sa nu mai fie vazute cand trec linia de sosire…

[Show as slideshow]

[View with PicLens]

Anul acesta aduce multe schimbari in acest calendar. In Europa vor fi 3 noi evenimente Gold, 3 noi locatii sunt adaugate pe lista tarilor care organizeaza evenimente FMBA, dar in primul rand concursul concursurilor de freeride este din nou in prim plan desfasurandu-se ca finala a turului, mai exact Red Bull Rampage (SUA). Anul acesta calendarul competitional este plin de concursuri de prima mana. De asemenea, datorita maririi numarului de concursuri de nivel Diamond si Gold, cerintele au trebuit sa fie modificate. Incepand cu acest sezon cele mai bune 6 rezultate ale riderului vor conta pentru clasamentul general mondial, spre deosebire de cele mai bune 5 rezultate cum a fost anul trecut.

Echipa MS Mondraker este formata din:

Brook MacDonald
Trei podiumuri la UCI World Cup races 2011

Damien Spagnolo
Vice campion la Campionatele mondiale din Champery 2011

Emmeline Ragot
Campiona Mondiala la Champery 2011

Markus Pekoll
Campion Cupa Europeana IXS 2011

[Show as slideshow]

[View with PicLens]

Merida pregateste jurnalistilor din intreaga lume o multime de noutati, inclusiv modele ce vor “lovi” piata in 2013. Vom avea ocazia sa “studiem” urmatoarele modele:

Merida ONE.SIXTY – 2013 – 160 mm full-suspension
Merida BIG.NINETY.NINE – 29” race fully – prototip
Merida NINETY.NINE TEAM – 26” race fully
Merida BIG.NINE TEAM – 29” race hardtail
Merida O.NINE TEAM – 26” race hardtail
Merida ONE.TWENTY – 26” – 120 mm full-suspension
Merida SCULTURA EVO SL – sosea

Nu in ultimul rand, pentru ca toata lumea sa-si faca o impresie cat mai buna despre biciclete, organizatorii au pus la punct 4 trasee in bucla pentru mtb, de lungimi diferite si dificultati diferite: un traseu de 1,3 km cu viraje rapide si un scurt uphill, un traseu de 1,9 km si 100 m diferenta de nivel cu o urcare bolovanoasa si o coborare dificila stancoasa si un traseu de 1,2 km de single trail care dispune si de o bucla suplimentara care include o urcare foarte abrupta si o coborare tehnica. Cele 3 trasee pot fi combinate intre ele in asa fel incat sa nu te dai pe aceeasi poteca de doua ori, rezultand mai mult de 6 km de trasee. In plus exista un al patrulea traseu care duce pana in varful muntelui la antena gsm, lung de 2,1 km din care 1 km doar urcare si cu o diferenta de nivel de 140 m.

Echipa de ciclisti Multivan Merida Biking Team va fi, de asemenea, prezenta si va fi disponibila pentru interviuri si fotoshooting-uri. Pana luni inclusiv va vom tine la curent cu noutatile Merida de la Mallorca.

“Omul patit e… invatat!” spune un proverb romanesc. Radacina învataturii e amara, dar rodul ei e dulce! Asa ne-am simtit noi dupa Garboavele XC 2011, cand am avut o sumedenie de patanii, in virtutea faptului ca am incercat sa facem lucrurile cat mai simplu si mai ieftin pentru concurent. N-am avut cronometrare cu cip – probleme la clasamente, am avut inscriere la fata locului – s-a decalat startul, etc. Dar numai cine nu incearca nu reuseste iar din greseli am invatat cu varf si indesat. Astfel ca anul acesta, editia a II-a a Garboavele XC va avea toate acele imbunatatiri considerate in trecut “mofturi” dar dovedite in timp de alte nenumarate concursuri.

Pentru inceput am scapat de toate acele zone de pamant galben care au adus GXC 2011 reputatia de “Iron bike de Galati”, concentrandu-ne atentia in creearea traseului doar pe zone din interiorul padurii, ciclabile inclusiv pe ploaie. Pe deoparte ne pare rau, insa numarul de abandonuri alimentat si de ploaia chiar de dinainte de start a fost excesiv!

Ca suprafata traseul nou va cuprinde pe langa pamant/iarba, drumuri cu piatra de rau si zone de piatra cubica, dar si doua “chickenrun”-uri care pot fi alese de concurentii mai putin abili in abordarea unei coborari mai periculoase si a unei urcari de “push-bike”.

Unul din elementele grele ale traseului este o coborare foarte tehnica printre copaci, coborare pe care Maus a descris-o ca fiind “criminala, dar frumoasa”. Locul va fi intesit cu semne de avertizare, ce speram ca vor fi luate in seama, pentru ca nu e jucarie simpla, la un moment dat imediat dupa trecerea printre doi copaci care sunt la distanta de un ghidon urmand o curba de 90 grade.

Dar sa lasam traseul sa va farmece cand il parcurgeti si sa va mai spunem si despre alte elemente ce speram ca vor face din GXC 2012 un inceput de bun augur pentru sezonul ciclist 2012.

De exemplu punctele de control “dotate” cu ciclisti din club (nu voluntari) care inteleg importanta muncii pe care o fac, punct de alimentare asezonat cu mici si o paturica sa va odihniti (glumesc, evident!), va fi dotat cu apa, banane, lamai si glucoza.

Si deoarece am trecut la editia a II-a si nu mai facem totul “ieftin si bun”, taxa de inscriere a avut de suferit, ultima cotatie dupa prabusirea bursei fiind de 45 lei. In schimb va oferim un concurs “linistit”, cu un traseu tare in stil pur XC, in ture pe un circuit de 6-8 km, cronometrat cu cip, la care inscrierile se fac doar online si cu limita la numarul de participanti.

Daca v-a placut prezentarea noastra, dati o tura pana pe www.clubciclism.ro sa va inscrieti cat mai e vreme si… ne vedem la concurs!

Foto: Aurel Mistranu; wildstate.ro

Eduard Novak a declarat, înainte de plecarea către Los Angeles, că este foarte bine pregătit şi speră într-un rezultat bun.

”Nu cred că am fost mai bine pregătit vreodată pentru aceste probe. Şi asta reiese din testele efectuate în cele trei cantonamente pe care le-am avut în decembrie- ianuarie, în Italia, la Montichiari, sub îndrumarea antrenorului Cristiano Valoppi”, a spus Eduard.

Eduard a ţinut să sublinieze că cel mai important este să facă o cursă foarte bună, nu neaparat să câştige aurul considerand că această competiţie este un test şi un punct de plecare pentru Olimpiadă.

”Nu este un scop primordial acest Campionat Mondial, ci este un punct de plecare pentru Olimpiadă. Voi vedea care sunt punctele mele tari sau cele slabe, dar şi la ce nivel sunt adversarii mei”, a afirmat Eduard Novak.

Printre adversarii ciclistului român la Campionatul Mondial de la Los Angeles se numără deţinătorul recordului mondial Jiri Jezek, dar şi britanicul Jody Cundy şi spaniolul Roberto Alcaide.

Rutierul Eduard Novak se află de câteva zile în SUA pentru acomodarea cu fusul orar, acomodare pe care a început-o încă din ţară.

Foto: Sorin Stana

La final de expeditie Cristian Tzecu ne-a trimis o scurta relatare despre cum a fost

“Aclimatizati fiind dupa Aconcagua, am pornit spre Copiapo, in inima desertului Atacama, nume cu rezonanta rascolind prin amintirile de la geografia invatata in scoala generala. Realitatea a fost mai putin romantica: dupa ce am platit taxa de varf pentru cel mai inalt vulcan al lumii si de asemenea cel mai mare varf al tarii, am aflat ca trebuie sa inchiriem pe cont propriu o masina 4×4, si sa luam neaparat benzina (nu motorina la altitudinea aceea mare) de rezerva. Si o roata de rezerva in plus, daca patim ceva la una, nu putem risca. Iar in masina, pe langa bagaje si biciclete (pe o anumita distanta) am incarcat peste 100 litri de apa potabila – nu aveam sa gasim pe drum, ni s-a spus.

O altfel de expeditie pentru noi, insa incitanta prin sentimentul de independenta totala pe care ti-l da locul de la volan. Vulcanii din Atacama ne-au primit inconjurati de nori negri de furtuna, insa din fericire am gasit la timp confortabilul refugiu Claudio Lucero, la 4530m.

Cu bicicletele reglate atent si cu lanturile bine unse, am plecat in ziua urmatoare, 27 ianuarie 2012, spre refugiul Atacama. 22 km foarte lungi, parcursi impreuna cu Catalin Neacsu in 8 ore de efort, in care am urcat pana la cota 5350. Drumul a fost foarte greu, de cateva ori a trebuit sa impingem bicicletele prin nisipul adanc ce i-a obligat pe colegii nostri care au urcat cu masina (Ion Mihaila si Andrei Cupaciu) sa foloseasca tractiunea integrala. Senzatia de pedalat pe o alta lume, asemanatoare poate cu imaginile transmise de Spirit si Opportunity, a fost coplesitoare. Singurele diferente ar consta, poate, in culoarea diferita a planetei Marte, si cu siguranta, in gravitatia ei redusa, de care nu ne-am putut bucura. In rest, desertul Atacama, prin care inaintam cu optimism, arata foarte asemanator.

Fata de altii ajunsi in dreptul refugiului Atacama, unde am dormit in corturi, noi eram aclimatizati. Asta ne-a permis sa urcam pe 28 ianuarie spre cel mai inalt refugiu, Tejos, aflat la 3 ore distanta, la cota 5837. Bicicletele urmau sa ne astepte in Atacama pentru ca, dupa ce am fi atins varful, sa urcam cu ele cat mai sus posibil.

Am plecat destul de devreme spre varf, la orele 4, avand in fata noii nostri prieteni din armata ciliana, care se antrenau pentru Everest. Din echipa noastra de patru, Catalin nu s-a simtit bine, lipsa totala a somnului din ultimele doua nopti impiedicandu-l sa urce mai sus de refugiu. Andrei a luat-o inainte si, impreuna cu Ion, aveam sa il vedem doar sus de tot, in craterul “Izvorului raului de sare”, Ojos del Salado.

Urcusul in sine, pana in crater, mi s-a parut mai degraba solicitant pentru minte decat pentru fizic; un zig-zag anost al carui singur avantaj era ca te duce tot mai sus, a dominat prima parte a drumului spre varf. Daca m-a stresat ceva pe drum a fost teama de imprevizibil, asta dupa experienta de pe Aconcagua; desi totul poate merge excelent in drumul spre varf, nu ai voie sa visezi la momentul special de sus decat cu 2-3 pasi inainte. Dupa noua ore in care ne-am permis luxul de a nu ne grabi – prognoza meteo era favorabila toata ziua, am ajuns in micul crater inzapezit de sub varf, si i-am salutat bucurosi pe militari chileni aflati pe varful stancos de deasupra noastra.

Ultima bucata a constat intr-un pasaj tehnic de escalada (aproape o lungime de coarda, 40-50m) unde am intalnit corzi fixe. Dupa ce am asteptat ca chilenii sa se retraga, am urcat pana pe varf cu John Mihaila; Andrei a considerat ca e mai sigur sa ne astepte la baza acestui pasaj. Turul de orizont de pe varf e coplesitor si rasplata pe masura: vulcani, desert vizibil sute de kilometri, cratere perfect circulare, inzapezite, detasandu-se de peisajul cvasi-martian.

Cu multa bucurie am fotografiat steagul cu semnaturile prietenilor mei de la CevaDeSpus.Ro, Raluca, Vali, Eli, Luminita, Nicoleta, Maria, Dan. M-am gandit cu drag acolo sus la ei, la lupta lor zilnica, la ideea ca prin autoreprezentare vor reusi sa isi imbunatateasca atat viata lor cat si a celor ca ei.

Coborarea nu a pus probleme, Andrei ne-o luase mult inainte ca sa vada de Catalin; surpriza, acesta a reusit sa se odihneasca dupa ce “sforaitorii” au plecat spre varf, iar dupa aceea a coborat in Atacama si folosind bicicleta a urcat din nou in Tejos, ba chiar un pic mai sus. Reusise sa depaseasca recordul nostru din India din 2008!

Noaptea de dupa varf ne-am odihnit bine, la refugiul Lucero, pe saltele moi. In 30 ianuarie, impreuna cu Catalin, ne-am intors la refugiul Atacama, ca sa urcam impreuna, asa cum ne-am propus, cat mai sus posibil folosind bicicletele mtb IDEAL Bikes. Lupta a fost mai degraba impotriva nisipului decat a gravitatiei, un exercitiu cardio-respirator imposibil de facut fara o aclimatizare prealabila. Rand pe rand, altimetrul ne-a bucurat anuntandu-ne ca am depasit altitudinea trecatorii indiene Khardung-La, precedentul nostru record, iar mai apoi a varfului Elbrus, 5642, acoperisul Europei. O ultima pedalare si multe gafaituri ne-au dus la 5738m, locul de unde am hotarat sa coboram. Ca si in ziua precedenta, motorul mental al acestei ascensiuni, semnaturile celor de la CevaDeSpus.Ro au fluturat in bataia vantului din marele si inaltul desert.

Nu am mai patit niciodata sa trebuiasca sa pedalez ca sa nu ma opresc la o coborare abrupta, dar nisipul de-aici mi-a aratat ca orice e posibil.

La revenirea in Copiapo am avut parte de o surpriza deosebita; am fost opriti pe strada de un domn care ne-a auzit vorbind romaneste (vorbeam frumos) si asa am intalnit comunitatea geologilor si minerilor romani din Atacama, un grup de vreo 30 de persoane. Spre marea noastra bucurie, ne-au invitat la Muzeul minei Carola, pus la punct chiar de romani (de la evolutia terestra a mineritului in zona, pana la o macheta in sectiune a minei), ceva ce ar fi atat de binevenit si in tara. Cireasa de pe tort a constat intr-o vizita in mina, echipati cu tot ce trebuie pentru a cobori (cu masina) peste 6 km si 500m diferenta de nivel intr-o mina de cupru ce m-a facut mandru de conationalii nostri.

La o zi distanta de intoarcerea spre casa, incercand sa concluzionez aceasta minunata aventura a noastra, mi-ar placea sa cred ca dincolo de ascensiunea reusita pe cel mai inalt vulcan al lumii, si dincolo de posibilitatea de a ne depasi propriul record de altitudine cu bicicletele, va ramane demersul nostru de a face cunoscuta lumii intregi lupta pentru autoreprezentare a prietenilor nostri, care au atat de multe de spus si de schimbat.”

[Show as slideshow]

[View with PicLens]

California Bolero este un model fabricat de cel mai mare producator autohton de biciclete, DHS Eurosport. Bicicleta este un model destinat folosirii urbane şi este dotată în acest sens. Deşi bicicleta nu este chiar uşoară, greutatea de 18,6 kg este justificată pentru un model de oraş şi mai ales pentru preţul pe care acest model îl are.

Bicicleta nu este ţipătoare şi nu pretinde să fie ceva ce nu este. Este un model onest cu care îţi vei face treaba cu succes în oraş, fie că te duci la locul de muncă, la cumpărături, fie că ieşi în parc sau prin pădurile de lângă oraş la o plimbare, California Bolero le va face pe toate. Vei observa că portbagajul spate va fi de mare folos în toate situaţiile de mai sus. În primul rând, poţi transporta spre locul de muncă o servietă, geantă sau tuburi cu desene, dacă eşti student la arhitectură, spre exemplu. Dacă vei merge la supermarket sau la piaţă, portbagajul îţi va veni din nou în ajutor, întrucât vei putea transporta legumele, fructele sau alte alimente. Iar dacă mergi în parc, portbagajul spate te va ajuta să ai la tine cele necesare pentru o seară petrecută afară.

După cum am spus şi mai sus, bicicleta dispune de componente special alese pentru uzul urban cum ar fi tija de şa cu amortizor sau pipa reglabilă. Tija de şa dispune de o mică suspensie care, împreună cu furca cu supensie de la roata faţă, vor amortiza mult mai bine gropile deloc rare sau bordurile din oraşe. Pe de altă parte, pipa ghidonului poate fi reglată pe înălţime, oferindu-ţi astfel posibilitatea unei poziţii cât mai confortabile, ajustată în funcţie de înălţimea ta.

Piesa de rezistenţă a acestei biciclete este butucul Shimano de la roata faţă, cu dinam integrat. Acest sistem este extrem de eficient, întrucât producerea de curent electric nu presupune frecare, ca în cazul dinamurilor clasice. În acest fel, pedalarea pe care o vei face, chiar dacă mergi noaptea, va fi exclusiv pentru mişcarea bicicletei nu şi pentru producerea de electricitate. Curentul va fi folosit de farul faţă şi stopul spate, accesorii cu care bicicleta vine din fabrică, sau poţi opta pentru un sistem de încărcare a telefonului, accesoriu pe care îl poţi găsi pe piaţă separat şi care este compatibil cu dinamul Shimano.

Referitor la componentele bicicletei, deşi schimbătoarele de viteze nu sunt ultimele modele disponibile pe piaţă sau cele mai bune modele din gamă, acestea schimbă vitezele uimitor de bine, fapt care demonstrează că totul ţine de reglaje. Schimbătorul spate Schimano Tourney a lucrat impecabil, schimbând fără probleme pe toate cele 7 pinioane ale casetei. Cât priveşte angrenajul faţă, schimbătorul a lucrat de asemenea foarte bine şi pe cele 3 foi.

În general, o bicicletă de oraş dispune de numai două sau doar o singură foaie. California Bolero însă demonstrează că este o bicicletă versatilă şi poate fi folosită nu doar în oraş. Cele 3 foi, roţile de trekking de 28, portbagajul spate, cât şi celelalte accesorii arată că bicicleta poate fi folosită cu succes şi în ture de mai multe zile, acompaniată de bagaje în coburi, cu condiţia ca suprafaţa de rulare să fie rezonabilă – asfalt sau macadam de bună calitate, iar înclinaţia drumului să nu depăşească 3-4%, asta datorită raportului de pinioane-foi care în situaţia de cuplu maxim este de doar 1,8.

Dacă intenţia ta este să intri în sfârşit în lumea bicicletei, dacă până acum nu ai mers decât rar pe bicicletă însă în copilărie erai toată ziua afară cu ea, dacă planul tău este să economiseşti bani şi să foloseşti acest mod de transport alternativ pentru drumurile pe care le făceai înainte cu maşina în oraş, atunci California Bolero este o bicicletă care cu siguranţă ţi se va potrivi şi cu care poţi începe această nouă etapă din viaţă.

Text & foto: Dan Mazilu

[Show as slideshow]

[View with PicLens]

Specificatii
Cadru aluminiu; furcă cu suspensie; frâne Alhonga v-brake; schimbătoare faţă / spate Shimano / Shimano Tourney; manete schimbătoare Shimano RevoShift; butuci faţă / spate Shimano cu dinam integrat / Quando; pinioane Shimano 7v; tijă şa cu amortizor; pipă cu reglaj pe înălţime; anvelope Duro Cordoba 700x38c; jante DHS; accesorii Lumini faţă/spate, portbagaj spate, aripi, clopoţel, cric; greutate măsurată 18,6 kg.

Preţ recomandat: 912 lei

www.dhsbike.ro

Specificatii principale:

- Frana hidraulica pentru disc: nivel RED, manete Drop bar DoubleTap, design nou pentru piston si etrier, pentru rotoare de 140-160 mm;
- Frana hidraulica pentru janta: nivel RED, manete Drop bar DoubleTap, compatibile cu anvelope de marime maxima 28C, compatibile cu jante Zipp Firecrest.

Disponibilitate: toamna 2012

CULT – Ceramic Ultimate Level Technology – reprezinta combinatia dintre cele mai bune bile de rulment din ceramica disponibile pe piata si camasa rulmentului fabricata din otelul Cronitect®, un aliaj minune dezvoltat de compania germana Schaeffler.

Bilele ceramice permit reducerea frecarii la minimum si mentinerea performantelor in timp, iar camasile rulmentilor fabricate din otelul Cronitect® dispun de o suprafata tratata termic si chimic care devine extrem de dura si, de asemenea, rezistenta in timp.

In plus fata de cele doua motive de mai sus, frecarea este si mai mult redusa prin folosirea unu strat extrem de subtire de lubrifiant in locul vaselinei obisnuite. Acest strat poate fi atat de redus doar multumita rezistentei foarte mari a bilelor si camasilor rulmentului.

Pe scurt:
- CULT ofera o rulare de 9 ori mai lina fata de solutiile standard;
- Uzura zero in cazul rulmentilor;
- Frecarea cea mai mica multumita lubrifierii cu ulei in loc de vaselina;
- Castig de 3,5 watti la fiecare pedalare, castig care se mareste odata cu cresterea vitezei.

Tehnologia este folosita in cazul rotilor si angrenajelor pedaliere Campagnolo.

Foto: campagnolo.com

[Show as slideshow]

[View with PicLens]